Există o serie de atitudini pe care orice părinte, mamă sau tată ar trebui să le evite atunci când are un copil care face sport. De obicei, aceste comportamente impulsive sunt declanșate de anxietate sau disperare, dar pot conduce la unele greșeli constante.
Munca unui părinte ar trebui să se concentreze asupra încadrării și motivării copilului cu privire la activitatea pe care o practică. Un aspect care poate însă să scape de sub control.
Ești pasionat, dar fără control
Una din primele atitudini de evitat este exteriorizarea unei pasini care devine obsesie. Sportul pe care îl practică un copil are nevoie de susținere exterioară și motivare din partea părinților. Dar, incitarea are o limită care nu trebuie să depășească niciodată o limită.
Trebuie deci să încerci să profiți de experiențe calm și să îți controlezi emoțiile. Și să nu te lași controlat de anumite impulsuri care pot să aibă consecințe neplăcute.
Te lupți în mod constant
Lipsa de stăpânire de sine duce la unele răspunsuri inconștiente mai ales atunci când unele emoții foarte puternice intră în joc. Cel mai adesea vedem cum unii părinți se ceartă sau se bat în gradene sau chiar fac asta cu antrenorul. Este un lucru extrem de neplăcut pentru un copil.
Pui presiune asupra copilului
Sportul pe care îl practică un copil este compus din anumite elemente sau aspecte care sunt esențiale, dar niciunul dintre ele nu include presiunea. Fie pe plan fizic, fie pe plan psihologic, este foarte important să respecți progresul fiecărui copil.
În cazul copilului tău, cel mai bine ar fi să eviți să îi transmiți unele frustrări și să încerci să îl lași să meargă pe drumul ales. Fiecare copil trece printr-un proces diferit, dar cel mai important este să îi placă ceea ce face.
Iei rolul antrenorului
În calitate de mamă sau de tată, cel mai bine ar fi să încerci să respecți munca antrenorului și să înțelegi și care sunt limitele intervenției tale. Încurajează și motivează mereu copilul pe teren, dar nu încerca să dirijezi jocul.
Manifești o teamă constantă. Manifestările exagerate de teamă nu au loc atunci când copilul face sport. Până la urmă, aceste temeri vor fi transferate copilului. Protecția este un lucru bun, dar supraprotecția nu. Încearcă deci să lucrezi cu prorpiile tale emoții pentru a nu încerca să afectezi cumva dezvoltarea copilului.
