Atunci cand se naste cel de-al doilea copil trebuie sa il pregatesti pe primul asa cum se cuvine. Trebuie sa faci totul astfel incat aceasta nastere sa nu fie traumatizanta pentru primul copil.
Poti incepe prin a-ti anunta primul copul ca va avea un fratior sau o surioara. Dupa aceea trebuie sa ii repeti celui mic faptul ca va fi iubit si de acum inainte si ca o mama va avea intotdeauna grija de cei doi copii ai sai.
Nu il lasa sa isi construiasca singur povesti. Chiar daca ai nascut cel de-al doilea copil trebuie sa iti rezervi momente doar pentru voi cu primul copil. Puteti iesi doar voi doi si sa faceti tot ce va placea sa faceti si inainte.
Trebuie sa iti lasi copilul sa isi exprime sentimentele. Trebuie sa intelegi ca cel mic are nevoie de o grija mai mare deoarece se va simti neglijat.
Gelozia celui mic este mai mult decat normala. Trebuie sa ii intelegi frustrarile si sa ii explicit ca are un rol important in viata ta.
Specialistii recomanda ca diferentele intre frati sa nu fie foarte mari. Cu toate astea daca cei doi copii au varste apropiate iti va solicita foarte mult timp. Daca diferenta de varsta este prea mare , mai exact de peste cinci ani atunci va fi destul de greu de suportat. Fiecare copil va avea propriile sale nevoi, va avea o lume a sa si prieteni diferiti.
Este foarte important ca tu ca parinte sa stii sa aplanezi toate conflictele care vor putea aparea. Daca cei mici sunt nelinistiti cel mai bine este sa le dai ocupatie. Cu cat acestia vor fi mai ocupati cu atat vor fi mai linistiti si mai cuminti.
Nu trebuie sa intensifici gelozia acestora. Nu trebuie sa le dai copiilor tai motive de cearta si trebuie sa ii alinti in mod egal pe amandoi. Lauda-i si ajuta-i sa aiba mai multa incredere in ei. Trebuie sa echilibrezi intotdeauna balanta pentru ca cei mici sa nu se simta defavorizati. Cu siguranta vrei sa se simta iubiti si apreciati.
Copii cu parintii plecati in strainatate, care sunt efectele pe termen lung asupra celor mici
Atunci cand parintii pleaca la munca in strainatate, copiii cresc in mare parte cu bunicii. Marea majoritatea a persoanelor care lucreaza in strainatate sunt tineri intre 20-30 de ani, adica, marea majoritatea dintre ei au familii cu copii mici. Copiii parintilor care lucreaza in strainatate se simt in comparatie cu colegii lor, ale caror mame lucreaza aici, defavorizati, sunt mai putin in siguranta la scoala si la domiciliu. Si cel mai ades devin victime ale violentei in scoala. S-a dovedit ca au probleme cu stima de sine, sunt mai putin multumiti de aspectul lor, si au probleme cu sanatatea.
Intelepciunea conventionala este ca acesti copii vor deveni independenti, iar acesta este un aspect este pozitiv, dar intrebarea care se pune, cat ii costa acest lucru? Ei pot face fata dificultatilor vietii sau acelor probleme de zi cu zi, dar undeva in ei exista un sentiment profund, ca viata lor nu este una foarte buna, sunt autocritici, nu au incredere in ei, ceea ce este o problema serioasa si care pana la urma ii va afecta.
Viitorul este in tonuri de negru
Prezenta fizica a unui parinte, pentru un copil este foarte importanta, deoarece, atunci cand copilul are o problema, aceasta trebuie sa fie rezolvata imediat. Daca unul dintre parinti lucreaza in strainatate, atunci responsabilitatile parintelui ramas se dubleaza, iar timpul dedicat copilului poate fi de asemenea afectat. Parintii care pleaca in strainatate la munca si isi lasa proprii copii in grija rudelor, a vecinilor si uneori chiar singuri, trebuie sa realizeze ca familia este un tot unitar, si, in cazul in care bunastarea unuia are de suferit, atunci este afectata in mod inevitabil si bunastarea celorlalti. Pentru copii, mai ales pentru cei mici, securitatea este un element esential.
Auto-dependenta prea devreme
La un moment dat, copilul poate incepe sa joace rolul unui parinte. Este clar, si de la sine inteles, ca totusi copiii nu sunt in masura sa suporte o astfel de povara, si intr-o buna zi, acest lucru le va afecta performantele scolare si bunastarea in general. In absenta unei supravegheri suficiente, un copil poate incepe sa traiasca dupa propria sa intelegere. Daca un copil simte ca parintii lui nu au timp pentru el sau ca nimeni nu-l intelege, aceasta goliciune trebuie sa fie umpluta cu altceva, fie droguri, fie companii nepotrivite sau distractie in compania persoanelor dubioase.
De asemenea, din studiile efectuate, s-a remarcat faptul ca, din cauza sarcinilor grele, copilul creste si devine independent foarte devreme. Neputand face fata sarcinilor grele, copilului ii este afectata sanatatea mentala si cea fizica. Copiii ai caror parinti au plecat pentru o lunga perioada de timp, lasandu-i nesupravegheati, prezinta un risc, deoarece nu exista nimeni care sa aiba grija de ei, iar ei nu primesc dragostea parinteasca, educatie, si mai mult decat atat, sunt obligati sa munceasca si astfel, risca sa fie umiliti.
Se constata ca, atunci cand parintii dupa ani de munca in strainatate se intorc acasa, ei practic nu mai au o familie impreuna cu copiii lor, deoarece familia s-a destramat. Exista convingerea ca toti copiii trebuie sa fie ajutati nu la un moment dat, ci in mod sistematic, in special in ceea ce priveste asigurarea beneficiilor si a educatiei permanente. Principala masura eficienta in acest domeniu este reunificarea copilului cu parintii sai.
Victime
Dupa ce se vad singuri in casa si intr-o viata independenta, devine clar faptul ca acest lucru este destul de nepotrivit pentru un copil, neavand o stabilitate psihologica nici in viata interna, nici in cea externa, si nici in ceea ce priveste auto-realizarea. Acesti copii nu cunosc decat lucrurile cele mai simple, sa fiarba paste si se prepare ceai. Locuintele, pe care le poseda acesti copii, intra rapid in mainile necunoscute ale cuiva, iar, conform statisticilor, devin in 85-90% din cazuri, locuitorii ai orfelinatelor si inchisorilor. Readaptarea acestor copii la viata este extrem de dificila.
Numai in familie copilul poate progresa
A trai in familie, copilul creste, luand experienta batranilor si astfel invata cum sa rezolve problemele de zi cu zi. Dar, cel mai important, viata de familie ii invata sa ocoleasca dificultatile, barierele pe care o persoana adulta le intalneste la fiecare pas, in unele cazuri sa faca compromisuri, in altele – sa-si mentina principiile. Atunci cand un copil este crescut intr-o familie, el vede, de exemplu, ca undeva mama sau tata sunt tacuti, undeva glumesc si undeva insista asupra unui lucru. Si incepe sa inteleaga, sa absoarba intelepciunea vietii, modul de viata al propriei familii, si nu in abstract. Familia autohtona transmite experienta acumulata de la o generatie la alta.
Pentru o dezvoltare armonioasa a unui copil, sentimentul de securitate este foarte important, iar acest lucru este dat, in primul rand de mama. Protectia este cea mai importanta functie materna. Indiferent ce face mama, ea intotdeauna priveste copilul din coltul ochiului. Ruperea prematura a acestei protectii il obliga pe copil sa isi construiasca propria aparare in detrimentul dezvoltarii mentale generale.
Sinucidere si droguri
Din ce in ce mai mult, copiii „adulti” decid sa nu participe deloc la aceasta viata. In prezent exista foarte multe sinucideri in randul tinerilor, si foarte multa dependenta de droguri. Si drogurile sunt de asemenea o deviere de la viata. Astazi, multe mame care solicita sfaturi de la psihologi sunt alarmate ca copiii lor sanatosi, frumosi si inteligenti stau acasa si nu doresc sa mearga nicaieri. Lumea lor este un computer, o camera mica, o canapea, un frigider si… de multe ori droguri.
Divortul sau plecarea parintilor provoaca adesea suferinta copiilor. In aceasta perioada dificila, trebuie sa ii tratezi pe cei mici cu o atentie speciala si sa le acorzi cat mai multa atentie posibil.
Lumea din jur se prabuseste
Desigur, plecarea sau divortul nu sunt sfarsitul lumii, insa, este modul in care copiii percep actiunea parintilor lor sau plecarea unuia dintre parinti. La urma urmei, lumea unui copil – mai ales a unui copil mic – este limitata la familia sa. Coeziunea ii confera copilului un sentiment de stabilitate si pace a mintii. Distrugerea acestei uniuni poate deveni un miez de lumina ireala, si de aceea trebuie sa te asiguri ca apar cat mai putine schimbari in rutina zilnica a copilului. Incercati sa va aranjati viata astfel incat celalalt parinte sa ramana prezent in viata copilului, si aici ne referim la plimbari, mese, lectura inainte de culcare, aceste ritualuri de zi cu zi fiind foarte importante pentru copii.
Cu ambii parinti in familie, copilul invata lumea, isi cauta locul sau in ea, invata sa iubeasca, sa inteleaga, sa ierte si sa se bucure de viata. Prin urmare, relatia parintilor este perceputa de ei ca un exemplu de imitatie. Privind la parintii lor, copiii iau modelele comportamentale, in situatii dificile de viata. Pe baza lor, vor incerca sa isi construiasca propria relatie. In acest caz, efectul asupra copilului este starea lui psihologica. Pentru el, mai presus de toate, traumele emotionale sunt asociate cu stresul enorm. Potrivit specialistilor, cea mai mare influenta negativa sub rezerva psihicului in aceasta situatie, este asupra baietilor.
Modificari in relatiile cu ceilalti
In momentul in care copiii simt absenta unui parinte, pot intampina atacuri de agresiune in comunicarea cu profesorii sau colegii de clasa. Pentru multi, comportamentul slab si lipsa de ascultare sunt caracteristice. Copilul ” scapa din mana”, incercand sa nu se supuna regulilor si normelor general acceptate de comportament. Unii copii ar putea chiar sa se simta rusinati pentru familia lor in fata prietenilor si cunostintelor. Toate acestea conduc la problemele copiilor cu scoala.
Deteriorarea starii psihofizice generale
Copiii percep absenta unui parinte ca pe ceva foarte personal. In majoritatea cazurilor, copilul dezvolta un sentiment de vina asupra faptului ca parintii sunt separati. Nu mai putin obisnuit la copii este un sentiment de teama copilaresc – le este frica ca isi vor pierde dragostea, in special a parintelui care a parasit familia. Deseori, copilul manifesta manie fata de cel cu care a ramas sa traiasca, astfel de copii devenind foarte problematici, necesitand o atentie sporita. Din cauza psihicului afectat, sanatatea generala a copilului se poate inrautati, si incet, incet, incepe sa se deterioreze tot mai mult.
Aparitia unui sentiment de gelozie si inutilitate
Foarte des copiii care au ramas cu un singur parinte, incep sa se teama de aparitia in familie a unei noi persoane straine. In opinia lor, acea persoana va incerca sa acapareze atentia parintelui cu care a ramas. Prin urmare, copilul incepe sa fie gelos, simtind ca nimeni nu are nevoie de el. In aceasta situatie, el poate fugi de acasa, cautand sa-si petreaca timpul impreuna cu prietenii sau chiar sa ramana cu ei noaptea pentru a se simti ca intr-o familie cu drepturi depline.
Cuvantul copilului trebuie luat in considerare la luarea deciziilor
Cand mama si tata nu se mai iubesc, copiii se simt complet neajutorati. In timpul unui divort, parintii sunt deseori complet egoisti si uita ca decizia lor afecteaza intreaga familie. Dar, in aceasta perioada, copilul este deosebit de important, iar parintii trebuie sa-si dea seama ca este si el membru cu drepturi depline al familiei. De aceea, lasa copilul sa simta ca si cuvantul sau este de asemenea important in luarea deciziilor.
Uneori, cand iesi din rutina obisnuita si ai ocazia sa ramai in tacere, fara actiune, vezi tot haosul a ceea ce se intampla in jurul tau. Nu este usor sa stai pe un scaun sau intins in pat, atunci cand exista atatea ispite peste tot. Creierul, obisnuit sa munceasca mecanic, este pierdut. Cand exista liniste in jurul tau si nu ai nimic de facut sau de-a face cu cineva, este foarte greu sa rezisti intr-o casa. Adesea, te vei ocupa cu lucruri oribile, doar sa nu te infasori in liniste.
O casa plina de galagie e mai sanatoasa decat o casa plina de liniste
Galagia dintr-o casa plina este mai sanatoasa si este un sentiment instantaneu de bucurie si recunostinta pentru darul vietii si constientizarii. Acesta este opusul absolut al plictiselii ucigase si zdrobitoare. Incearca sa te dedici complet unor activitati zgomotoase, de exemplu, sa te joci cu copiii tai zgomotosi si te vei simti mai sanatos ca niciodata. Ramai pe linia de plutire cu orice pret si nu te lasa invaluit in liniste. Daca reusesti acest lucru, vei simti ca ai luat o gura de apa dupa cateva zile de ratacire prin desert.
Cheia succesului consta in a accepta ca ocasa plina de galagie e mai sanatoasa decat o casa plina de liniste si de a invata sa-i faci fata. Aceasta este singura modalitate de a exista intr-un mediu cu totul uman si vital. Numai in acest fel se poate respira intr-un vid. Este important sa ai capacitatea, innascuta sau dobandita, de a gasi partea inversa a rutinei cu tot felul de prostii, repetitii si complicatii fara sens. Cu alte cuvinte, fii viu si uman. Uneori este util sa-ti complici in mod special viata si nu sari peste gard in cel mai linistit loc, deoarece tacerea nu este sanatoasa pentru psihic si trebuie sa apreciezi ca zgomotul, desi este dificil, este mult mai sanatos.
Problemele cu care se confrunta un parinte modern
Totul este rapid, ai mobil, internet, atat de multe informatii, atat de multe oportunitati de crestere si de auto-dezvoltare. Dar exista si un dezavantaj al ritmului modern si al stilului de viata. Iar unul dintre aspectele sale se refera la copii, mai precis, cu ce dificultati se confrunta parintii atunci cand isi cresc copiii.
Adolescenti obsedati de gadgeturi
Actuala generatie tanara isi petrece cea mai mare parte a timpului liber pe retelele sociale, pentru ca este o modalitate de a ramane in legatura cu prietenii lor. Multi adolescenti sunt dependenti de jocurile pe calculator si nu considera ca acest hobby ar fi problema lor. Aceasta este o problema a parintilor, deoarece, timpul excesiv pe internet poate interfera cu alte aspecte ale vietii lor, cum ar fi studiile, ajutorul la domiciliu si dezvoltarea de sine.
Pentru a evita multe probleme cu copilul in viitor, instaleaza un computer in camera obisnuita si astfel, vei putea controla adolescentul. Introdu regula restrictiei de timp pentru utilizarea calculatorului. In plus, poti seta controalele pentru parinti, blocand astfel, site-urile si programele cu continut nedorit.
Comportament nepoliticos fata de parinti
Ostilitatea este o schimbare foarte pronuntata in comportamentul unui adolescent si una dintre principalele probleme ale adolescentilor moderni. Nu poti trece cu vederea cand copilul tau delicat s-a transformat intr-un adolescent iritabil, care se comporta fara respect, vorbeste intr-un mod ciudat si ignora toate regulile impuse de tine. Adolescentii incep sa se comporte in functie de propriile comportamente, care sunt diferite de comportamentul parintilor lor.
Din pacate, la aceasta varsta adolescentii apreciaza mult mai mult parerea prietenilor decat opinia rudelor. In acest lucru se afla un mic pericol, deoarece adolescentii actioneaza in multe feluri la influenta altcuiva. Oricare ar fi aceasta, este important sa arati copilului normele de baza ale comportamentului si sa institui o regula de comunicare respectuoasa in familie.
Diferenta de varsta mare intre frati?
Diferenta de varsta dintre copii este un factor extrem de important pentru modul in care relatiile dintre copii se vor dezvolta nu numai in timp ce sunt inca mici, dar si in perioada adolescentei si chiar in perioada adulta.
Psihologii au dezvoltat termenul de „pozitie frateasca” – pozitie pe care o persoana (un copil sau un adult) o ocupa intre frati si surori. Se crede ca ordinea nasterii unei persoane – cel mai mare, cel mai tanar sau cel mijlociu – afecteaza atitudinea sa fata de viata, fata de oamenii apropiati si indepartati, precum si fata de calitatile sale emotionale.
Diferenta de varsta dintre frati si surori influenteaza mai degraba caracteristicile interne ale relatiei lor, precum si pe parintii care se vor confrunta cu conflictele dintre copii, pana cand acestia vor creste.
Dar asa-numitele diferente marginale dintre cel mai mare si cele mai mic, pot influenta foarte puternic si pot forma caracterului unei persoane. Copiii cu o diferenta la varsta mai mare de zece ani sunt susceptibili sa creasca singuri, iar caracteristicile lor personale nu pot fi determinate de o pozitie frateasca, vis a vis de diferenta de varsta.
Daca cel mai mare a plecat deja la scoala, iar cel mic inca nu, cel mai tanar poate fi plictisit, invidios de noua pozitie a celui mare, iar concurenta va creste temporar. In acest caz, trebuie sa-i explici celui mic ca, in curand, pozitiile lor vor fi egale. Elevii scolari pot fi, de asemenea, prieteni buni pentru cei mici, numai daca parintii pot evita conflictele dintre ei in ceea ce priveste abilitatile si realizarile.
In adolescenta si maturitate, fratii cu diferente mari de varsta intre ei, pot fi cei mai buni prieteni, si, cel mai probabil, ei se vor apropia si vor deveni prieteni de familie.